Articole
Tribunalul Functiei Publice/Civil
Tribunalul Civil/Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiint...
Politica vamala
  Politica vamala constituie unul din elementele de baza ale Uniunii Europ...
Responsabilul European pentru ...
Autoritate independenta, infiintata in 2001, functionala din 2004, cu sediul la ...
Uniunea Europeana
Uniunea Europeana isi are originile in Comunitatea Europeana a Otelului si Carbu...
Banca Centrala Europeana
  Banca Centrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase l...
Politica industriala
  Tratatul de la Roma nu prevedea crearea unei politici industrial comune ...
Combaterea fraudei
  Se estimeaza ca, din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, aproap...
Educatie, Formare Profesionala...
Desi politica in domeniul educatiei este decisa de fiecare stat in parte, membri...
Cercetare si inovare
  Principalul motiv pentru existenta unei actiuni europene in domeniul cer...
Siguranta alimentara
  Pentru siguranta alimentara a consumatorilor, Uniunea Europeana a dezvol...

Politica

Politica este ştiinţa şi practica de guvernare a unui stat şi reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relaţiile, orientările şi manifestările care apar între partidele politice, între diversele categorii şi grupuri sociale, între naţiuni ş.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremaţie ideologică etc. Politică reprezeintă deasemenea orientarea, activitatea, acţiunea propriu-zisă a unui partid sau a unor grupări exercitată în domeniul guvernării problemelor interne şi externe. Totodată, poate fi definită ca ideologie ce reflectă această orientare sau acţiune.

Politica este procesul prin care sunt luate decizii în interiorul unor grupuri. Deşi termenul este folosit în general pentru a comportamentul din interiorul guvernelor, se observă existenţa sa în toate interacţiunile grupurilor umane, inclusiv în cele din cadrul instituţiilor de corporaţie, academice şi religioase.

Ştiinţa politică este studiul comportamentului politic şi examinează achiziţia şi aplicarea puterii.

Activitatea politică s-a născut pe o anumită treaptă de evoluţie a colectivităţii umane în condiţiile în care produsul muncii colective depăşea necesarul de consum şi exista posibilitatea acumulării unor bunuri în interes privat.Această stare de lucruri diferită de starea anterioară a dat naştere la opoziţie a unor membri ai colectivităţii, născându-se lupta dintre cei ce posedă şi cei ce nu posedă.Miza fiind bunurile acumulate, existau două posibilităţi: fie repartiţia se făcea just, fie se iniţia lupta pentru menţinerea stării create de această diferenţă.Odată intrată în logica luptei colectivitatea se scindează fiecare parte dorind a instaura raporturi favorabile sieşi prin intermediul forţei ce începe să se structureze ierarhic ca grup armat, dând naştere germenului statului.Odată apărut elementul statal, cei mai inteligenţi dispuneau de intrumentul social ce garanta regulile de comportament a subgrupurilor şi indivizilor componenţi ai comunităţii, în conformitate cu scopurile proprii.Ulterior, întreaga activitate politică s-a defăşurat în jurul instrumentului puterii, adică a statului, ca acaparare a aparatului statal, ca subordonare şi meţinere în subordine a sistemului statal.

Compoziţia sistemului politic

Privit din punctul de vedere sistemic politicul este un subsistem al sistemului social şi conţine următoarele părţi componente: instituţiile, organizaţiile politice şi conştiinţa politică.

Instituţiile politice sunt instituţii prin intermediul cărora se exercită puterea.Prima instituţie politică este statul ca instrument social organizat.Partidele contituie instituţia care, deţinănd dreptul de conducere a statului, poate transpune în practică programul de acţiune propriu.

Organizaţiile politice sunt grupurile umane formale şi informale (neoficiale) care reprezintă şi categorii sociale mai largi, care exercită influenţe, presiuni, propagandă sau agitaţii în favoarea sau în defavoarea partidelor cu acces la conducerea statului.

Clasele sociale politizate constituie un alt element al sistemului politic, devenind active în special în perioadele de conflict politic, fiind capabile să exercite influenţa pentru deţinerea puterii în stat, fie formal, prin vot, fie informal - prin forţă.

Conştiinţa politică există simultan pe mai multe nivele de structurare şi anume psihologia individuală politică, ca formă comună a conştiinţei politice şi ca formă structurată a conştiinţei politice.

Conştiinţa politică de nivel psihologic constă în cunoştinţe politice rudimentare, locale,interese politice minore,norme cu aplicaţie redusă, sentimente politice specifice.

Conştiinţa politică comună este dominată de cunoştinţe politice relativ stabile, interese comune structurate ale grupurilor, norme politice interiorizate prin experienţă colectivă. Conştiinţa politică comună serveşte acţiunilor de grup politic bazal.

Conştiinţa politică structurată superior se prezintă ca o concepţie politică unitară despre societate ca total şi ca o doctrină politică ce converteşte ideile concepţiei privitoare la stările de fapt în norme generale de acţiune pentru schimbarea ordinii sociale în conformitate cu interesele clasei reprezentate. În continuarea acestor forme structurate există programul politic, parte integrantă a conştiinţei politice, care vizează direct înfăptuirea concretă a scopurilor fundamentale ale clasei politice reprezentate.