Articole
Tribunalul Functiei Publice/Civil
Tribunalul Civil/Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiint...
Politica vamala
  Politica vamala constituie unul din elementele de baza ale Uniunii Europ...
Responsabilul European pentru ...
Autoritate independenta, infiintata in 2001, functionala din 2004, cu sediul la ...
Uniunea Europeana
Uniunea Europeana isi are originile in Comunitatea Europeana a Otelului si Carbu...
Banca Centrala Europeana
  Banca Centrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase l...
Politica industriala
  Tratatul de la Roma nu prevedea crearea unei politici industrial comune ...
Combaterea fraudei
  Se estimeaza ca, din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, aproap...
Educatie, Formare Profesionala...
Desi politica in domeniul educatiei este decisa de fiecare stat in parte, membri...
Cercetare si inovare
  Principalul motiv pentru existenta unei actiuni europene in domeniul cer...
Siguranta alimentara
  Pentru siguranta alimentara a consumatorilor, Uniunea Europeana a dezvol...

Tribunalul Functiei Publice/Civil

Tribunalul Civil/Funcţiei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiintat în anul 2004 în urma adoptării Deciziei Consiliului nr. 2004/752/CE/Euratom de la 2 noiembrie 2004 pentru înfiinţarea Tribunalului funcţiei publice al Uniunii Europene /European Union Civil Service Tribunal = Tribunal de la fonction publique de l'Union européenne (OJL nr.333, p, 7 - 11).

Acest contencios al serviciului public UE funcţionează pe lângă Tribunalul Primei Instanţe şi are sediul în Tribunalul Primei Instanţe.

Decizia de constituire reprezintă un pas important în implementarea Tratatului de la Nisa, deoarece Consiliul a adoptat pe bazele acestui Tratat o decizie privind Tribunalul Civil/Funcţiei Publice al Uniunii Europene.

Noua instanţă specializată este chemată să soluţioneze disputele dintre U.E. şi serviciile sale civile, o jurisdicţie exercitată până la crearea sa de Tribunalul de Primă Instanţă. Aceste decizii vor putea fi atacate cu apel pe motiv de ilegalitate, doar în faţa Tribunalului de Primă Instanţă şi în cazuri excepţionale vor putea fi revizuite de către Curtea de Justiţie.

Crearea Tribunalului Civil European, care şi-a început activitatea în anul 2005, a fost un pas important în implementarea reformelor sistemului juridic furnizate prin Tratatul de la Nisa.

Componență
Tribunalul Funcţiei Publice este compus din 7 judecători numiţi de Consiliu pentru o perioadă de şase ani care poate fi reînnoită, după ce se face apel la candidaturi şi după obţinerea avizului unui comitet format din şapte personalităţi alese dintre foşti membri ai Curţii de Justiţie şi ai Tribunalului de Primă Instanţă şi dintre jurişti a căror competenţă este notorie.

Prin numirea judecătorilor, Consiliul urmăreşte asigurarea unei compuneri echilibrate a Tribunalului, pentru a dispune de o reprezentare geografică cât mai largă în privinţa resortisanţilor statelor membre şi a sistemelor juridice naţionale.

Judecătorii Tribunalului desemnează din rândul lor preşedintele, pentru o perioadă de trei ani ce poate fi reînnoită.

Tribunalul se întruneşte în camere compuse din trei judecători. Cu toate acestea, atunci când dificultatea sau importanţa problemelor de drept justifică acest lucru, o cauză poate fi trimisă în faţa plenului. În plus, în situaţii ce vor fi determinate prin Regulamentul său de procedură, Tribunalul va putea soluţiona cauza în cameră compusă din cinci judecători sau în complet format dintr-un judecător unic.

Judecătorii numesc un grefier pentru un mandat de şase ani.
Tribunalul dispune de o grefă proprie, dar recurge la serviciile Curţii de Justiţie pentru alte necesităţi administrative şi lingvistice.

Competență
În cadrul instituţiei jurisdicţionale comunitare, Tribunalul este instanţa specializată în materia contenciosului funcţiei publice al Uniunii Europene. Această competenţă a fost exercitată iniţial de Curtea de Justiţie şi, începând cu crearea sa, în 1989, de Tribunalul de Primă Instanţă.

Tribunalul soluţionează în primă instanţă litigiile dintre Comunităţi şi agenţii lor, conform articolului 236 din Tratatul CE, ceea ce reprezintă aproximativ 150 de cauze pe an, în condiţiile în care personalul instituţiilor comunitare numără în jur de 35 000 de persoane. Aceste litigii au drept obiect nu numai probleme referitoare la relaţiile de muncă propriu-zise (remuneraţie, desfăşurarea carierei, recrutare, măsuri disciplinare etc.), ci şi regimul de securitate socială (boală, vârstă, invaliditate, accidente de muncă, alocaţii familiale etc.).

Tribunalul soluţionează de asemenea litigiile privind anumite categorii de personal, îndeosebi personalul din cadrul Eurojust, Europol, al Băncii Centrale Europene şi al Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI).

Tribunalul nu poate, în schimb, soluţiona litigiile dintre administraţiile naţionale şi agenţii lor.

Hotărârile adoptate de Tribunal pot face obiectul unui recurs limitat la probleme de drept. Acest recurs poate fi introdus în termen de două luni în faţa Tribunalului de Primă Instanţă.

Procedură
Procedura în faţa Tribunalului se desfăşoară conform dispoziţiilor Statului Curţii, în special a celor conţinute în anexa I a acestuia, precum și de Regulamentul de procedură al Tribunalului care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2007.

În principiu, procedura cuprinde o fază scrisă şi una orală.

Faza scrisă
O cerere scrisă de un avocat adresată grefei declanşează procedura. Grefierul comunică cererea părţii adverse. Aceasta din urmă are la dispoziţie un termen de două luni pentru a formula o întâmpinare.
Tribunalul poate hotărî că este necesar un al doilea schimb de memorii scrise.

Orice persoană care manifestă un interes justificat în soluţionarea litigiului înaintat Tribunalului, precum şi instituţiile Comunităţii şi statele membre pot interveni în litigiu. Intervenientul prezintă o motivare ce are drept scop susţinerea sau respingerea concluziilor uneia dintre părţi, la care aceasta din urmă răspunde ulterior. Intervenientul poate, de asemenea, să îşi prezinte observaţiile în cursul procedurii orale.

Faza orală
În timpul fazei orale are loc, în general, o audiere publică. Pe parcursul acesteia, judecătorii pot adresa întrebări reprezentanţilor părţilor şi, dacă este cazul, părţilor înseşi. Judecătorul raportor pregăteşte un raport pregătitor în vederea audierii, care conţine elementele esenţiale ale cauzei şi care indică punctele pe care părţile trebuie să le abordeze în pledoariile lor. Acest document este pus la dispoziţia publicului în limba în care se desfăşoară procedura.

Judecătorii deliberează pe baza proiectului de motive stabilit de judecătorul raportor. Hotărârea este pronunţată în cadrul unei audieri publice.

Cheltuielile de judecată
Procedura în faţa Tribunalului este scutită de taxe. În schimb, onorariul avocatului abilitat să pledeze în faţa instanţelor unui stat membru la care părţile trebuie să recurgă pentru a fi reprezentate nu este suportat de către Tribunal. Cu toate acestea, în cazul în care o parte nu este în măsură să suporte cheltuielile de judecată, poate solicita asistenţă juridică gratuită.

Soluţionarea amiabilă a litigiilor
În orice stadiu al procedurii, începând din momentul depunerii cererii introductive, Tribunalul poate încerca să faciliteze soluţionarea amiabilă a litigiilor.

Măsurile provizorii
Introducerea unei acţiuni în faţa Tribunalului nu are ca efect suspendarea executării actului atacat. Cu toate acestea, Tribunalul poate să dispună suspendarea executării sau alte măsuri cu caracter provizoriu. Preşedintele Tribunalului sau, dacă este cazul, un alt judecător – în calitate de judecător anume desemnat pentru soluţionarea cererilor având ca obiect dispunerea unei măsuri provizorii – hotărăşte asupra unei astfel de cereri printr-o ordonanţă motivată.

Nu se acordă măsuri cu caracter provizoriu decât dacă sunt reunite trei condiţii:
- fondul acţiunii trebuie să pară la prima vedere întemeiat;
- solicitantul trebuie să facă dovada urgenţei măsurilor fără de care ar suporta un prejudiciu grav şi ireparabil;
- măsurile provizorii trebuie să ţină seama de un echilibru între interesele părţilor şi interesul general.

Ordonanţa are un caracter provizoriu şi nu influenţează sub nicio formă decizia Tribunalului asupra fondului cauzei. Pe de altă parte, ea poate face obiectul unui recurs în faţa preşedintelui Tribunalului de Primă Instanţă.


Regimul lingvistic Limba în care este redactată acţiunea, care poate fi una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, va fi limba în care se va desfăşura procedura în cadrul cauzei respective.

Dezbaterile care au loc cu ocazia fazei orale a procedurii sunt traduse simultan, după necesităţi, în diferite limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judecătorii deliberează fără interpret, într-o limbă comună, care este limba franceză.

Adresa postală:
Greffe du Tribunal de la fonction publique
L-2925 Luxembourg

Sediul:
35 A, Avenue J-F Kennedy
Luxembourg